Warning: ini_set() has been disabled for security reasons in /home/saschiz/public_html/system/library/session.php on line 8Warning: ini_set() has been disabled for security reasons in /home/saschiz/public_html/system/library/session.php on line 9Warning: session_start(): Cannot send session cookie - headers already sent by (output started at /home/saschiz/public_html/index.php:57) in /home/saschiz/public_html/system/library/session.php on line 12Warning: session_start(): Cannot send session cache limiter - headers already sent (output started at /home/saschiz/public_html/index.php:57) in /home/saschiz/public_html/system/library/session.php on line 12 Comuna Saschiz | Economia

Economia

Economia României se confruntă în prezent cu o criză structurală profundă, rezultat cumulativ al dezechilibrelor moştenite, pe care s-au suprapus inconsecvenţa măsurilor de reformă economică din perioada de tranziţie.


Dupa 1990, s-a accentuat caracterul de consum în economia româneasca, care poate fi ilustrat prin evoluţia corelaţiilor dintre principalele componente de utilizare ale produsului intern brut.
Relevanţa pentru îngustarea considerabilă a capacităţii de modernizare a economiei este corelaţia relativ anormala dintre dinamica valorii adaugate brute şi formarea bruta de capital fix .
Deoarece în perioada 1990-98, producţia agricola nu a scăzut cu mai mult de 15% anual (1992) - în condiţii de absorţie sporita de forţă de muncă din sectoarele neagricole şi de restrângere puternică a utilizării inputurilor intermediare - agricultura (implicit a sectorului primar) a fost singura ramura a economiei naţionale care a marcat o creştere a valorii adăugate brute . Pe aceasta baza a crescut ponderea sectorului primar în economia naţională .


Datorită decapitalizarii persistente a agenţilor economici, fenomenul de destructurare asimetrica din economia agroalimentara a produs, practic, o aşa-numită dublă 'fractură': pe de o parte, între producţia vegetală şi cea animală, în interiorul agriculturii; pe de alta parte, între producţia agricolă şi industria alimentară.


în acelaşi timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă faptul că, practic, în toate regiunile, ponderile sectorului primar (agricultura plus silvicultura şi piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie plus construcţii), de aşa natură încât raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv subunitare. Aceste cifre reflecta nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei înzestrări tehnice, a fărâmiţării suprafeţelor agricole, a managementului inexistent în exploataţiile private.


Unul dintre fenomenele negative, prezente în agricultura României în anii de până acum, este utilizarea din ce în ce mai redusă a serviciilor de mecanizare, hidroameliorative sau de reproducţie şi selecţie. Ponderea valorii serviciilor pentru agricultură în producţia agricolă este foarte mică. între cauzele acestei stări de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al producătorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurările în organizarea serviciilor, lipsa consultanţei de specialitate. Ca urmare, sunt necesare acţiuni de dezvoltare a serviciilor corespunzătoare.


Creşterea ponderii agriculturii în populaţia activă ocupată (cu 9,3 puncte procentuale) şi în valoarea adăugată brută (cu 4,9 puncte procentuale) conferă tranziţiei economiei româneşti trăsătura unui început de reagrarizare, cu implicaţii nefavorabile asupra trendului productivităţii sociale a muncii (sunt de observat diminuări sensibile ale ponderii agriculturii în stocul de capital fix şi investiţii).
Capacitatea de dezvoltare a localităţii este determinată în primul rând de potenţialul turistic. Comuna Saschiz se detaşează prin trăsături aparte. Datorită importanţei monumentelor sale de arhitectură, comuna a fost inclusă pe lista de fortificaţii săteşti din patrimoniul UNESCO în anul 1999, alături de alte şase obiective româneşti. Satele cu biserici fortificate din Transilvania reprezintă o imagine vie a peisajului cultural al sudului Transilvaniei. Cele şapte sate înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial sunt caracterizate de un sistem propriu de cultivare a pământului, model de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti păstrate din Evul Mediu târziu, marcate de către bisericile fortificate care ilustrează perioadele arhitecturale cuprinse între secolele XIII si XVI.


Principalele ramuri economice sunt: industria ( prelucrarea lemnului), agricultura, silvicultura şi exploatările forestiere şi serviciile ( cu tendinţă crescătoare în domeniul turismului).
Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de importantă deoa¬rece pe de o parte, în prezent este principala sursă de locuri de muncă, iar pe de altă parte prin intermediul lor se creează o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.

Înapoi